sábado, 1 de septiembre de 2012

Cum intelege un copil lumea

David se afla cu bunica in Franta de o luna. Maine e ziua ce mare, cand il revad si il strang tare in brate, zapacindu-l cu pupici si alintaturi. Cum trebuia sa rog pe cineva s ama insoteasca la aeoroport, mi s-a parut normal sa il intreb prima oara pe tatal sau. Relatia intre noi, adultii, este tolerabila, dar mai avem de lucrat la ea de dragul copilului. Incet incet am inceput sa ii vorbim lui David despre calatorie. Stie ca urmeaza sa vina la mami acasa. In convorbirile zilnice pe care avem ma intreaba daca sunt la noi acasa si daca am papat, pentru ca urmeaza sa vina si el la casa noastra. E un momento important, pe care il astept cu nearbdare. Cand a plecat ii explicasem ca va pleca la verisor cu bunica si mami urma sa ramana acasa si sa lucreze. Vordindu-i eu cu entuziam, devenise nerabdator. Si cum locuim aproape de Madrid, vedea foarte multe avioane, astfel incat isi punea des intrebarea “Unde e avionul meu? Eu cand plec?”. Am inventat o explicatie simpla, care sa il lase multumit. Profitand ca arata la stiri un accident aviatic si el devenise foarte curios intreband “Mami, ce a patit avionul mare? Cum a Cazut?”. Cateva zile i-am tot spus ca aterizare avionul a lovit roata de o piatra si asteaptau sa repare roata. De aici a inceput nebunia: toata ziua se juca numai cu avioane. Prin casa imi arata cum decoleaza avionul, cum zbroara “vruuuuum, vruuuummmm” si cum aterizeaza cu multa grija ca sa un se strice roata. In parc facea la fel si cauta mereu spatii verzi pentru aterizare, astfel incat sa fie sigur ca un exista pietre care sa reprezinte pericol pentru avión. Acum stie ca vine la mami acasa, dar avionul are aceeasi problema cu roata. Si ca mami vine impreuna cu tati ca sa il astepte. Ieri, vorbind despre jocuri si facand planuri, imi spune: “Mami, vine tati la aeroport cu tine cu masina. Mi papá arregla la rueda ahora. Y yo puedo venir a nuestra casa” (Tati al meu repara roata acum. Si eu pot veni la noi acasa). Dragul de el, de fericire si-a transformat tatal intr-un erou! Ce mult ii doresc sa traiasca multi ani cu aceeasi imagine!