domingo, 31 de enero de 2010

Revenirea ciclului menstrual

Dupa nastere am auzit de multe ori sfaturi de genul “Ai grija ca acum ramai mult mai usor insarcinata!” sau “Ce bine ca alaptezi, asa nu stai cu stres ca poti sa mai faci unul!”.
Dar multe venind de la persoane care nu au copii. Sau au, dar... sunt foarte putin informate. Iar pe mine teoriile astea justificate cu „asa se face” si nu cu „pentru ca...” nu ma impresioneaza cu nimic.
Si totusi povestea cu revenirea ciclului menstrual mult mai tarziu dupa nastere in cazul in care alaptezi nu mi-a fost clara pana cand am citit cartea unui cunoscut pediatru spaniol, Carlos Gonzalez – Lactancia materna. Un regalo para toda la vida (Laptele matern. Un cadou pe viata). Si parca apoi totul a devenit clar, cartea mi-a oferit o explicatie care mi s-a lipit de inima.
Dupa nastere, daca mama nu alapteaza, ciclul menstrual revine cam dupa 2 luni. Adica organismul femeii este pregatit sa dea viata unui alt copil.
Pentru mama care alapteaza lucrurile se intampla un pic altfel: alaptarea copilului la cerere anunta organismul femeii ca bebelusul depinde in totalitate de mama (mai ales din punct de vedere nutritional) si ca aceasta nu trebuie sa ramana insarcinata pana cand pruncul din brate nu devine mai independent, nu este capabil sa supravietuiasca in cazul in care ar aparea un alt prunc, care ar necesita mai multa atentie si mai mult lapte matern decat el. Pentru mine totul era clar: copilul este inca foarte atasat de mama, mama stie si simte totul, iar organismul recepteaza si el acelasi mesaj si nu produce ovule disponibile spre a fi fecundate. Ovulatia apare atunci cand copilul se desprinde... sau incepe sa se desprinda.
Si noi am ajuns la etapa asta, etapa pe care mi-o doream cu o parte din inima atunci cand imi spuneam ca vreau al doilea copilas cat mai repede, dar pe care cu cealalta parte a inimii speram sa o traiesc cat mai tarziu. Cu David la 9 luni organismul meu a dat semnalul ca putem face planuri pentru un fratior sau o surioara. Dar m-a luat prin surprindere... Si am simtit un gol in suflet.
Copilasul meu suge zi si noapte, uneori cu momente lungute de respiro, alteori mai des aproape decat in primele luni. Si totusi se desprinde de mama... de mine... El este pregatit (in ritmul sau, daca ma gandesc la diversificarea lui), dar eu nu mi-am imaginat ca ziua in care organismul meu imi va confirma asta va trezi atatea sentimente contrarii in mine.
Sper sa nu aud zilele astea nici un fel de intrebare legata de durata „propusa” a alaptarii si propuneri de probat biberoane! As lasa deoparte orice urma de diplomatie si amabilitate...

David, dupa o saptamana in care nu a vrut decat san, a papat la pranz 1/3 dintr-un iaurtel natural (30-40g), iar spre seara mere.

No hay comentarios:

Publicar un comentario